Spațiile de lucru cu elemente naturale oferă cu 15% mai multă productivitate angajaților, iar angajatorii câștigă aproape o zi de muncă pe săptămână de pe urma fiecărui angajat.

Deşi ar prefera să lucreze în natură, cei mai mulţi angajaţi nu au de ales şi stau închişi în birouri. Dar arhitecţi şi dezvoltatori imobiliari s-au gândit la o soluţie: includerea elementelor naturale în mediul de lucru. Cercetătorii de la Universitatea Cardiff au descoperit că angajaţii care lucrează într-un spaţiu de lucru cu elemente naturale sunt cu 15% mai productivi decât ceilalţi. Altfel spus, angajatorii câştigă trei zile de muncă pe lună pentru fiecare angajat.

Novis Plaza este o clădire de birouri din Cluj-Napoca dezvoltată pe principiul biologic. Iată că eco nu mai este un concept care se aplică doar la alimente, ci, mai nou, s-a extins şi la arhitectură.

Numeroase studii arată că senzaţia de bine se traduce printr-o productivitate mai mare a angajaţilor. Această stare poate fi recreată şi la locul de muncă printr-un birou bine organizat, realizat cu un design care face o conexiune puternică între spaţiul de lucru şi natură. Transilvania Construcţii este proprietar, administrator şi dezvoltator de proprietăţi industriale din Cluj-Napoca; compania este cea care recent a finalizat clădirea de birouri Novis Plaza, respectând principiile designului ecologic.

Cel mai nou proiect al companiei transilvănene, Novis Plaza, este o clădire de birouri construită pe baza ideii „de a pune angajatul pe primul loc. Este un spaţiu smart de birouri într-o zonă cu o dezvoltare rapidă şi interes pentru tot mai multe companii”, susţine Andrei Timofte, CEO al Transilvania Construcţii.

Cât spațiu de birouri oferă clădirea Novis Plaza?

Novis Plaza este compusă din două corpuri; corpul A este finalizat şi are o suprafaţă de peste 7.879 mp de spaţii comerciale şi de birouri, iar corpul B va fi disponibil anul viitor şi va aduce în plus 6.292 mp pentru birouri şi o sală de conferinţe cu o capacitate de 500 de locuri.

Timofte spune că pentru realizarea clădirii conceptul urmărit a fost ca orice angajat care lucrează în acest spaţiu să se simtă mai apropiat de natură, să aibă o stare de bine la locul de muncă, să fie mai productiv şi mai puţin stresat. Starea de bine, cunoscută şi ca wellbeing, a devenit o preocupare reală încă de la începutul anilor 1980 în America, pentru a combate stresul la locul de muncă. „Noi am dezvoltat spaţii largi şi luminoase împânzite cu plante verzi şi spaţii de recreere, precum atriumul, piaţeta şi terasa superioară”, spune Andrei Timofte. Tot el povesteşte că ideea de a miza pe design eco a venit în momentul „când ne-am dat seama că deja avem un plus enorm prin faptul că Novis Plaza este înconjurat de Muzeul Etnografic al Transilvaniei, care oferă printre puţinele zone verzi din oraş. Starea de bine promovată prin conexiunea omului cu natura este soluţia pe care am bazat acest concept de design”.

Odată cu evoluţia omenirii, şi dezvoltările urbane au crescut, înregistrându-se o emigrare naturală din zonele rurale către centrele urbane, iar în ultimii 50 de ani populaţia urbană din diferite ţări a înregistrat creşteri majore. De fapt, potrivit datelor Institutului de Statistică, mai mult de jumătate din populaţia României (19,7 milioane de persoane) trăieşte la oraş (53,8%), ceea ce se traduce şi printr-o depărtare a oamenilor de natură. Care nu este neapărat un lucru bun.

Ce înseamnă biophilic design?

Potrivit lui Stephen R. Kellert, autor al cărţii „Birthright: People and Nature in the Modern World” (Drept din naştere: oamenii şi natura în lumea modernă), oamenii au evoluat în lumea naturală, dar habitatul contemporanilor a devenit în mare parte construit de om, unde petrec 90% din timp. Rezultatul este o deconectare de natură. Noua tendinţă în arhitectură, de design biofilic, recunoaşte nevoia oamenilor de a sta în natură.

„Am pus oamenii în birouri fără ferestre şi le-am dat un computer şi ne aşteptăm să lucreze fără probleme, dar constatăm că ei nu lucrează bine în astfel de condiţii. Angajaţii din astfel de birouri sunt mai predispuşi la oboseală, se vede o lipsă a motivaţiei şi se înregistrează o rată mare de absenteism. Dacă implementăm anumite elemente ale naturii în aceste medii, rezultă o îmbunătăţire a bunăstării angajaţilor, dar şi a productivităţii acestora”, este de părere Kellert.

Un studiu din 2015 al universităţii Stanford arată legătura directă dintre petrecerea timpului în natură şi îmbunătăţirea sănătăţii mintale. Alte studii realizate de Ellison Chair in International Floriculture confirmă că natura ajută pacienţii din spitale să se recupereze mai repede, lumina naturală sprijină elevii să înveţe mai bine, iar oamenii care lucrează în birouri cu multe plante se îmbolnăvesc mai rar.

„Biroul este spaţiul unde un angajat îşi petrece foarte mult timp din zi, astfel încât pentru el sunt foarte imporante beneficiile care îi sunt puse la dispoziţie, facilităţile şi spaţiile de recreere din clădire, starea de bine pe care i-o oferă designul birourilor şi conexiunea lui ca om cu natura”, spune Timofte. Studiul „The Relative benefits of green versus lean office space” (Beneficiile spaţiilor de birouri verzi faţă de cele standard), realizat de cercetătorii de la universitatea din Cardiff, UK, arată că „un spaţiu de lucru plăcut, verde, luminos creşte productivitatea angajaţilor cu 15% pe o perioadă de trei luni, în comparaţie cu cei care lucrează în birouri fără elemente naturale”.

O altă cerecetare în domeniu a fost făcută de Cary Cooper, profesor al Universităţii Lancaster, care a încercat să cuantifice impactul clădirilor verzi asupra personalului. Cooper spune că cercetările în domeniu demonstrează beneficiile tangibile pentru indivizi şi organizaţii. Contactul cu natura sau cu elemente de design care imită elementele naturale s-a dovedit a avea un impact pozitiv asupra sănătăţii, performanţei la locul de muncă, reducerea anxietăţii şi stresului.

Profesorul a inclus în studiu angajaţi din Europa, Orientul Mijlociu şi Africa pentru a afla în ce medii lucrează, ce-şi doresc de la un spaţiu de muncă şi ce impact au elementele naturale în birouri. Potrivit sondajului, cele mai dorite elemente în construcţia unui spaţiu de lucru sunt: lumina naturală (42%), liniştea (22%), vederea la apă (20%), plantele naturale (18%), culorile aprinse (15%). De asemenea, studiul arată că angajaţii care lucrează în birouri cu elemente naturale (lumină, plante etc) se simt mai bine (13%) şi sunt cu 8% mai productivi şi mai creativi. În plus, companiile pot profita de pe urma acestor clădiri, deoarece performanţa unui angajat este crucială în succesul firmei.

Potrivit raportului „Economics of biophilia” (Date economice despre conceptul biofilic), natura are impact şi asupra sănătăţii angajatului; implicit şi asupra profitul firmei pentru care lucrează. Spaţiile verzi şi lumina naturală reduc absenteismul, fac ca muncitorii să muncească mai cu spor şi scad rata de îmbolnăvire a angajaţilor. „Noul tip de angajat are alte necesităţi, care implică un spaţiu smart şi inovativ care oferă o stare de bine. Pe de altă parte, angajatorii vor să le ofere spaţii care să stimuleze productivitatea şi profitabilitatea”, spune şeful Transilvania Construcţii.

Ce presupune construirea unui astfel de loc? „Înseamnă alegerea cu atenţie a materialelor, a produselor folosite pentru construcţie, proiectare şi management. De asemenea, înseamnă încorporarea plantelor în mediul de lucru”, spune Chris Garvin, fondatorul firmei de consultanţă arhitecturală Terrapin.

Cum au ajuns Transilvania Construcții la “biophilic design”?

Clujenii de la Transilvania Construcţii au încercat să aplice aceleaşi principii şi tehnologii sub forma unui concept pe care ei îl numesc „soulful office building”, care presupune schimbarea spaţiului de birouri tradiţional într-unul cu spaţii verzi, lumină naturală şi soluţii hi-tech. „Un spaţiu care «respiră» şi care oferă un impuls de energie şi productivitate”, spune Timofte.

Ce presupune realizarea unei astfel de construcţii, în ce fel este diferită de o dezvoltare tradiţională? „Presupune, în primul rând, să anticipăm cum vor evolua serviciile şi facilităţile în viitor şi în această direcţie să implementăm soluţii care vor fi actuale şi în 5, 10 şi poate chiar 20 de ani.”

Printre soluţiile tehnice folosite pentru designul biofilic, reprezentantul Transilvania Construcţii enumeră: podeaua tehnologică, instalaţiile de curenţi slabi, sistemul BMS (Building Management System), care are ca obiectiv monitorizarea şi controlarea surselor energetice ale clădirii cu scopul reducerii consumurilor şi optimizării funcţionării. În plus, sistemele de încălzire, ventilaţie şi răcire a aerului sunt controlate prin sistemul de management al clădirii, iar chiriaşii pot controla temperatura, pot eficientiza costurile şi programa un nivel precis de temperatură; se pot face şi economii de energie prin utilizarea unui convertor de recuperare a căldurii prin intermediul sistemului conectat la circuit. „Soluţiile tehnice au fost gândite pentru a revoluţiona şi pentru a fi actuale şi în anul 2020. Dar cel mai important gând pentru care au fost iniţiate aceste soluţii este tăierea costurilor operaţionale pentru chiriaşi şi gestionarea unei clădiri smart care prezintă un nivel de sustenabilitate înalt, prietenos cu natura”, spune Timofte.

Soluții sustenabile – stații de încărcare electrică și iluminat LED

Transilvania Construcţii a preluat anul trecut structura clădirii şi a finalizat proiectul. „Am reuşit o reconversie a unui spaţiu tradiţional din beton şi sticlă într-unul green într-o timp record, care a avut costuri mari de moment însă cu o durată de viaţă economică mai mare”, spune şeful companiei Transilvania Construcţii. Dă ca exemplu iluminatul LED, care la momentul achiziţiei este cu 50% mai scump decât cel tradiţional, însă pe termen lung reduce costul energiei electrice cu până la 70%. Clădirea este dotată cu parcări de biciclete, dar şi cu două staţii de încărcare pentru maşini electrice.

Investiţia în finalizarea clădirii a fost de peste 10 milioane de euro, „iar estimările noastre interne se referă la un interval de aproximativ 10 ani pentru recuperarea investiţiei”. Clădirea este situată în zona Tetarom I, care potrivit constructorului, se schimbă dintr-o zonă industrială într-una hi-tech, unde activează peste 60 de companii şi lucrează peste 2.500 de angajaţi. În apropiere se află Muzeul Etnografic şi pădurea Hoia, „ce aduc o oază de verdeaţă într-un oraş aglomerat”.

În acest moment, clădirea are trei clienţi, iar firma se află în discuţii şi cu alţi jucători din piaţa clujeană, compania sperând ca până la finalul anului să ajungă la un grad de închiriere de 70-80%. Pentru birourile din Novis Plaza, Timofte spune că nu ţinteşte clienţi din anumite zone ale economiei. „Avem cereri de la companii cu domenii diferite – banking, tax and finance, producţie, energetic, outsourcing, IT, startup-uri”.

Costurile de dezvoltare și prețul de închiriere Novis Plaza

Cum sunt costurile pentru dezvoltarea unei construcţii verzi faţă de una tradiţională? În momentul de faţă acest tip de clădiri sunt noi pe piaţa din România, astfel, potrivit lui Timofte, furnizorii de soluţii tehnice sustenabile sunt puţini şi practică preţuri ridicate; costurile variază în funcţie de cât de mare este spaţiul şi de complexitatea soluţiilor.

Costurile de închiriere pentru clădiri verzi şi moderne este implicit mai ridicat decât în cazul unor imobile învechite, fără facilităţi şi lumină naturală. Conform informaţiilor de pe site-ul clădirii de birouri, închirierea unui metru pătrat costă 7,99 euro în perioada aprilie-iulie 2017. Despre ofertă, Timofte spune că este „atractivă, sub concurenţă”.

Istoric Transilvania Construcții

Transilvania Construcţii a dezvoltat proiecte diverse – de la spaţii industriale, stadioane sau hoteluri, până la proiecte rezidenţiale şi clădiri de birouri. În 2003 a început dezvoltarea Parcului Logistic Transilvania, ce se întinde pe o suprafaţă totală de 20 ha, din care spaţiile industriale şi logistice reprezintă 10 hectare. În prezent, parcul are peste 90 de chiriaşi, variind de la companii multinaţionale până la mici companii locale. Parcul reprezintă cea mai importantă sursă de venit a companiei.

În 2010, compania a demarat construcţia primului proiect rezidenţial, numit Dorobanţilor Residence (în Cluj-Napoca); acesta a fost finalizat în 2012 şi reuneşte 110 apartamente.

Un alt proiect dezvoltat de companie este TRC Park Cluj, un parc cu spaţii logistice şi industriale ce se întinde pe o suprafaţă totală de 36 ha, cu peste 30.000 mp de spaţii industriale disponibile pentru închiriere. „Parcul industrial reprezintă o nouă eră a smart-warehouses. Are o eficienţă energetică remarcabilă datorită iluminatului cu LED interior-exterior, permiţând economii de până la 70% cu energia electrică în comparaţie cu iluminatul standard. Iar izolarea reduce costurile de încălzire cu 15% ”, spune Timofte.

În prezent, Transilvania Construcţii deţine peste 100.000 mp de spaţii industriale şi logistice, plasând compania în top zece din România după suprafată deţinută. Ambiţiile lui Timofte nu se opresc aici şi vrea să transforme compania sa într-un jucător naţional, dar şi internaţional, vizând o extindere la nivelul Europei de Est, în domeniul dezvoltării şi administrării de spaţii industriale. Compania mizează pe trei direcţii de acţiune: dezvoltarea corpului B al Novis Plaza, continuarea dezvoltării TRC Park Cluj, care va ajunge la 30.000 mp construiţi până la sfârşitul anului, dar şi deschiderea a două parcuri industriale noi – unul în Bacău şi altul lângă Deva. „2017 este un an important pentru noi. Ne pregătim pentru un nou nivel de expansiune”, conchide Andrei Timofte.

 

Acest articol a apărut inițial în ediția print a Business Magazin nr. 615 din 29.05

Link către versiunea online